Messer Máté

Messer Máté

Editor sef

Fierul este un micronutrient esențial pentru toate ființele vii. În cazul bolilor infecțioase, agenții patogeni și propriile noastre celule imunitare au nevoie de fier pentru a se reproduce și a-și menține funcția normală. Ținerea fierului departe de microorganisme este o strategie eficientă de apărare a organismului, dar agenții patogeni nu trebuie să fie temuți. De-a lungul anilor, s-au dezvoltat o multitudine de mecanisme prin care aceștia pot avea acces la depozitele de fier ale organismului, iar această capacitate determină în mare măsură virulența lor. Prin urmare, există o bătălie constantă pentru acest micronutrient prețios în organism, iar rezultatul acestei bătălii este parțial cel care va determina cine iese victorios. 

Privarea de fier este un important mecanism de apărare al sistemului imunitar

Pentru a împiedica agenții patogeni să se instaleze în organism, metabolismul fierului se asigură faptul că, chiar și în absența unei infecții, cea mai mare parte a fierului stocat este depozitată în locuri în care microorganismele au un acces redus la acesta. (1)

Hemoglobina și transferina

Cea mai mare parte a fierului din corpul nostru se găsește în interiorul celulelor noastre, în hemoglobină, dar anumiți agenți patogeni și-au dezvoltat capacitatea de a extrage fierul din aceasta. (2,3) Pentru a face acest lucru, ei trebuie să concureze și cu proteinele proprii ale organismului, care îl caută și îl reciclează rapid. Interesant este că o mare parte din fierul de care avem nevoie provine din hemoglobina reciclată, nu din alimente. (4) 
Un alt factor care limitează disponibilitatea fierului pentru agenții patogeni invadatori este lipsa fierului extracelular liber. Fierul extracelular este legat de transferină, care la persoanele sănătoase este de obicei saturată cu fier în proporție de mai puțin de 50%.

Feritina și hepcidina

De asemenea, stocăm cantități semnificative de fier în interiorul celulelor sub formă de feritină, ale cărei niveluri sunt semnificativ ridicate în perioadele de infecție și inflamație.
În timpul infecțiilor, retenția crescută a fierului este indusă de o substanță numită hepcidină. (1) Aceasta este produsă de ficat și chiar de celulele imune însele pentru a reduce și mai mult fierul disponibil pentru agenții patogeni în timpul infecțiilor sau al altor inflamații și pentru a preveni ca încărcătura oxidativă crescută a inflamației să provoace atât de multe daune țesuturilor. Nivelul de fier este un factor determinant esențial în acest sens, ceea ce explică de ce o cantitate prea mare de fier este atât de dăunătoare pentru o varietate de boli cronice. (5,6)

Lactoferina

Prezentă în laptele matern, lactoferina, care s-a dovedit a fi eficientă împotriva bacteriilor, virușilor și chiar a infecțiilor fungice (7,8), se leagă de fierul liber cu o afinitate ridicată, asemănătoare cu cea a transferinei, privând astfel microorganismele de acesta. (1)
Prin urmare, acesta este prezent în concentrații ridicate în mucoasă, stratul protector al organismului împotriva mediului înconjurător, dar este, de asemenea, produs local chiar de către celulele imunitare la locul infecției și al inflamației.
Colostrul uman, sau primul lapte matern, conține 7 g de lactoferină pe litru, necesară pentru dezvoltarea sănătoasă a florei intestinale a bebelușilor și pentru a preveni colonizarea cu agenți patogeni. (9)
Eficacitatea lactoferinei este ilustrată de o meta-analiză recentă care arată că suplimentarea acesteia a redus cu aproape jumătate numărul de infecții ale tractului respirator superior. (10)
În prezent, s-au descoperit multe alte substanțe care sunt, de asemenea, actori importanți în lupta pentru fier, dar nu voi plictisi cititorii cu procesele lor biochimice. 
Ideea este că, în cazul infecțiilor, privarea de fier determinată de gazdă inhibă creșterea agenților patogeni, ceea ce reprezintă o componentă importantă a imunității noastre naturale. Din păcate, însă, activarea imunitară cronică cauzată de infecțiile cronice prelungite, bolile autoimune sau tumorile maligne nu mai privează de fier doar agenții patogeni, limfocitele care induc autoimunitatea și celulele tumorale, ci și propriile noastre celule sănătoase. (11) Acest lucru poate duce în timp la anemie, ceea ce este cazul în multe boli inflamatorii cronice.

Suplimentarea cu fier poate adăuga combustibil la foc

Din cele de mai sus rezultă că suplimentarea cu fier singură nu este adesea o soluție bună, chiar dacă hemograma arată o ușoară carență de fier, deoarece aceasta poate fi pur și simplu o consecință a mecanismului nostru natural de apărare, așa cum am menționat mai sus, iar suplimentarea cu fier poate neutraliza acest sistem de apărare util.
Aceasta nu este doar o teorie, deoarece este susținută de studii la om, în care s-a demonstrat că suplimentarea cu fier pe cale orală crește riscul și agravează evoluția mai multor infecții diferite (12,13), în timp ce o deficiență ușoară de fier s-a dovedit a fi protectoare. (14) Suplimentarea cu fier a fost cel mai mult studiată în cazul malariei, dar prea mult fier este, de asemenea, dăunătoare în cazul infecțiilor bacteriene și virale. (15,16)
Potrivit unei meta-analize publicate în 2021, suplimentarea cu fier intravenos a crescut, de asemenea, riscul de infecții, iar multe studii au comparat-o cu fierul oral, nu cu un placebo. (17)
Desigur, acest lucru nu înseamnă că suplimentarea cu fier nu ar trebui folosită niciodată, deoarece în unele cazuri poate fi justificată și chiar salvatoare, dar trebuie să se dea dovadă de prudență, iar suplimentarea cu fier ar trebui folosită doar atunci când nu există o altă soluție eficientă.
În celelalte două articole despre fier, am menționat mai multe strategii nutriționale și suplimentarea cu lactoferină care sunt, din multe puncte de vedere, mai sigure și chiar mai eficiente decât suplimentarea convențională cu fier. Este important de reținut, totuși, că poate dura săptămâni/ luni pentru a reface rezervele de fier în acest mod, așa că nu vă așteptați la o îmbunătățire semnificativă în câteva zile.
De asemenea, merită să le încercați mai întâi pe acestea, deoarece suplimentarea cu fier poate provoca o mulțime de alte efecte secundare, cum ar fi simptome digestive neplăcute (18), în timp ce nu este întotdeauna eficientă.
De asemenea, este important de reținut faptul că anemia nu este cauzată doar de deficiența de fier, ci și de o serie de alte deficiențe nutritive sau probleme de sănătate, cu toate acestea, multe persoane încep imediat să suplimenteze fierul și apoi se întreabă de ce starea lor nu se îmbunătățește.
Deficitul de fier în sine poate fi cauzat și de un deficit de vitamina B2 (19), care merită, de asemenea, să fie testat, mai ales dacă un aport mai mare de fier sau suplimentarea cu fier nu îmbunătățește nivelul de fier.

Rezumat

Aportul adecvat de fier este important pentru a rămâne sănătoși, dar înainte de a recurge la suplimente de fier, asigurați-vă că nu este cauzat de o infecție sau încercați alternative mai sigure. Suplimentarea cu fier pentru erupții cutanate ne poate face mult rău prin perturbarea echilibrului delicat al apărării sistemului nostru imunitar împotriva agenților patogeni.
Dacă sunteți predispus genetic la acumularea de fier, este bine să ne reducem nivelul de fier prin donarea regulată de sânge, altfel suntem predispuși la alte probleme din cauza nivelului excesiv de fier.

  1. Cassat JE, Skaar EP. Iron in infection and immunity. Cell Host Microbe. 2013 May 15;13(5):509-519. doi: 10.1016/j.chom.2013.04.010. PMID: 23684303; PMCID: PMC3676888.
  2. David Haschka, Alexander Hoffmann, Günter Weiss, Iron in immune cell function and host defense, Seminars in Cell & Developmental Biology, Volume 115, 2021, Pages 27-36, ISSN 1084-9521, doi.org/10.1016/j.semcdb.2020.12.005.
  3. Manfred Nairz, Günter Weiss, Iron in infection and immunity, Molecular Aspects of Medicine, Volume 75, 2020, 100864, ISSN 0098-2997, doi.org/10.1016/j.mam.2020.100864.
  4. Slusarczyk P, Mleczko-Sanecka K. The Multiple Facets of Iron Recycling. Genes (Basel). 2021 Aug 30;12(9):1364. doi: 10.3390/genes12091364. PMID: 34573346; PMCID: PMC8469827.
  5. Mancardi D, Mezzanotte M, Arrigo E, Barinotti A, Roetto A. Iron Overload, Oxidative Stress, and Ferroptosis in the Failing Heart and Liver. Antioxidants (Basel). 2021 Nov 24;10(12):1864. doi: 10.3390/antiox10121864. PMID: 34942967; PMCID: PMC8698778.
  6. Kawabata T. Iron-Induced Oxidative Stress in Human Diseases. Cells. 2022 Jul 8;11(14):2152. doi: 10.3390/cells11142152. PMID: 35883594; PMCID: PMC9324531.
  7. Kowalczyk P, Kaczyńska K, Kleczkowska P, Bukowska-Ośko I, Kramkowski K, Sulejczak D. The Lactoferrin Phenomenon-A Miracle Molecule. Molecules. 2022 May 4;27(9):2941. doi: 10.3390/molecules27092941. PMID: 35566292; PMCID: PMC9104648.
  8. Dierick M, Vanrompay D, Devriendt B, Cox E. Lactoferrin, a versatile natural antimicrobial glycoprotein that modulates the host's innate immunity. Biochem Cell Biol. 2021 Feb;99(1):61-65. doi: 10.1139/bcb-2020-0080. Epub 2020 Jun 25. PMID: 32585120.
  9. Lönnerdal B. Infant formula and infant nutrition: bioactive proteins of human milk and implications for composition of infant formulas. Am J Clin Nutr. 2014 Mar;99(3):712S-7S. doi: 10.3945/ajcn.113.071993. Epub 2014 Jan 22. PMID: 24452231.
  10. Ali AS, Hasan SS, Kow CS, Merchant HA. Lactoferrin reduces the risk of respiratory tract infections: A meta-analysis of randomized controlled trials. Clin Nutr ESPEN. 2021 Oct;45:26-32. doi: 10.1016/j.clnesp.2021.08.019. Epub 2021 Sep 3. PMID: 34620326.
  11. Marques O, Weiss G, Muckenthaler MU. The role of iron in chronic inflammatory diseases: from mechanisms to treatment options in anemia of inflammation. Blood. 2022 Nov 10;140(19):2011-2023. doi: 10.1182/blood.2021013472. PMID: 35994752.
  12. Sazawal S, Black RE, Ramsan M, Chwaya HM, Stoltzfus RJ, Dutta A, Dhingra U, Kabole I, Deb S, Othman MK, Kabole FM. Effects of routine prophylactic supplementation with iron and folic acid on admission to hospital and mortality in preschool children in a high malaria transmission setting: community-based, randomised, placebo-controlled trial. Lancet. 2006 Jan 14;367(9505):133-43. doi: 10.1016/S0140-6736(06)67962-2. Erratum in: Lancet. 2006 Jan 28;367(9507):302. PMID: 16413877.
  13. Oppenheimer SJ. Iron and its relation to immunity and infectious disease. J Nutr. 2001 Feb;131(2S-2):616S-633S; discussion 633S-635S. doi: 10.1093/jn/131.2.616S. PMID: 11160594.
  14. Nyakeriga AM, Troye-Blomberg M, Dorfman JR, Alexander ND, Bäck R, Kortok M, Chemtai AK, Marsh K, Williams TN. Iron deficiency and malaria among children living on the coast of Kenya. J Infect Dis. 2004 Aug 1;190(3):439-47. doi: 10.1086/422331. Epub 2004 Jul 2. PMID: 15243915.
  15. Menshawey, R., Menshawey, E., Alserr, A.H. et al. Low iron mitigates viral survival: insights from evolution, genetics, and pandemics—a review of current hypothesis. Egypt J Med Hum Genet 21, 75 (2020). https://doi.org/10.1186/s43042-020-00114-z
  16. Agoro R, Mura C. Iron Supplementation Therapy, A Friend and Foe of Mycobacterial Infections? Pharmaceuticals. 2019; 12(2):75. https://doi.org/10.3390/ph12020075
  17. Shah AA, Donovan K, Seeley C, et al. Risk of Infection Associated With Administration of Intravenous Iron: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Netw Open. 2021;4(11):e2133935. doi:10.1001/jamanetworkopen.2021.33935
  18. Nguyen M, Tadi P. Iron Supplementation. [Updated 2022 Jul 4]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-.
  19. Mahabadi N, Bhusal A, Banks SW. Riboflavin Deficiency. [Updated 2022 Jul 18]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. 

Articole conexe: