Messer Máté

Messer Máté

Editor sef

Colina este un micronutrient esențial care, ca și vitaminele B, este necesar pentru un metabolism adecvat, dar care joacă, de asemenea, un rol major în structura celulelor noastre. O substanță importantă, acetilcolina, necesită, de asemenea, colină pentru producerea ei și reglează multe funcții biologice, inclusiv funcțiile cardiovasculare, nervoase și chiar digestive. (1) Un aport adecvat de colină este de o mare importanță în timpul sarcinii; într-un studiu aleatoriu, s-a constatat că un aport mai mare de colină are un efect pozitiv asupra capacității copiilor de a face față stresului, dar și un efect semnificativ în prevenirea prematurității și a altor complicații. (2,3) Din nefericire, există relativ puține surse bune de colină, doar 10 % dintre adulți și copii mai mari atingând aportul necesar, conform unui studiu. (4) Deficitul de colină poate duce la afecțiuni hepatice, ficat gras non-alcoolic și la o serie de alte probleme, cum ar fi leziuni neuromusculare. (5,6,7)

Tipurile colinei

Există mai multe tipuri de colină, care se găsesc în alimente sub formă de fosfotidilcolină, glicerofosfocolină, sfingomielină și colină liberă. O formă activă, betaina, joacă, de asemenea, un rol important în metabolismul nostru și, ca și celelalte forme, se găsește, de asemenea, în anumite alimente.(8) 
Diferite forme de colină sunt necesare pentru diferite funcții biologice, de exemplu, fosforilcolina și colina liberă sunt necesare în principal pentru structura membranelor celulare și pentru funcția ficatului și a bilei. Un aport adecvat de colină este important, printre altele, pentru funcția biliară și digestia grăsimilor, pentru prevenirea bolii ficatului gras de origine non-alcoolică și pentru menținerea funcțiilor cognitive, cum ar fi memoria.
Betaina, un actor-cheie în așa-numita metilare, produce multe substanțe importante, cum ar fi creatina. O metilare adecvată afectează multe aspecte ale sănătății, fără de care nu putem avea performanțe fizice sau mentale bune. Dacă, dintr-un anumit motiv, metilarea este inadecvată, nivelurile de homocisteină din organism pot crește, ceea ce poate crește riscul cardiovascular și, la femei, complicațiile sarcinii.(9, 10) Cu toate acestea, s-a demonstrat că suplimentarea cu colină și betaină reduce eficient nivelurile de homocisteină în mai multe studii. (11,12) Pe lângă colină și betaina acesteia, este important consumul de vitaminele B2, B9 și B12, un aport adecvat de proteine și minerale, iar în multe cazuri de mutații ale genei MTFHR, este de asemenea important să se consume mai multe dintre acestea.

Care este cantitatea de colină de care avem nevoie?

Aportul zilnic recomandat este de 450 mg pentru femei și 550 mg pentru bărbați și mai puțin, în funcție de greutatea corporală, pentru copii. În timpul sarcinii, se recomandă, de asemenea, în mod oficial, ca femeile să suplimenteze cu 550 mg, dar în studiul menționat mai sus, un aport zilnic de 930 mg de colină a fost mult mai benefic decât suplimentarea cu o cantitate mai mică. Deoarece o parte din colină este transformată în betaină pentru a susține metilarea, jumătate din nevoile noastre de colină pot proveni din aceasta din urmă.
Cantitățile de mai sus nu sunt atinse de majoritatea oamenilor, astfel că deficiența de colină poate fi considerată comună. Dacă doriți să vă calculați cu exactitate necesarul de colină, vizitați pagina kolin.gal.hu și completați chestionarul de acolo! 

Surse alimentare ale colinei

Relativ puține alimente sunt considerate surse bune de colină, cele mai importante fiind gălbenușurile de ou și ficatul. Dacă mâncați ouă în mod regulat, 3-4 gălbenușuri de ou pe zi pot asigura singure aportul necesar de colină. Pentru cei care nu consumă astfel de alimente, un supliment de lecitină, din care 15-20 de grame asigură 300 mg de colină, poate fi o soluție. De asemenea, deși conțin și ele colină, quinoa, amarantul, sfecla roșie și spanacul merită consumate, mai ales datorită conținutului lor ridicat de betaină. (12)
Carnea slabă, peștele, cerealele, leguminoasele și nucile conțin între 50-100 mg de colină la 10 dag, ceea ce, deși nu este considerată o sursă excepțională de colină, merită luată în considerare atunci când se consumă cantități mari.
Următoarele alimente conțin atâta colină cât 1 gălbenuș de ou, asigurând un sfert din aportul zilnic:

  • 5 dag de ficat
  • 15-20 dag somon/ alți pești/ fructe de mare
  • 15-20 dag de carne
  • 5 dag de făină de soia, 10 dag de boabe de soia
  • 20 dag de quinoa, amarant, arahide

Următoarele alimente conțin echivalentul betainei din 1 gălbenuș de ou (care acoperă doar jumătate din aportul de colină):

  • 20 g de quinoa, amarant, germeni de grâu
  • 50 g spanac, sfeclă roșie murată, creveți
  • 15 dag de făină de spelta, orz, secară
  • 25 dag de făină de grâu

Orice combinație dintre următoarele alimente este potrivită, de exemplu, 2 ouă pe zi cu 50 g quinoa sau 10 dag ficat, 15 dag somon cu 50 g spanac.
Necesarul de colină rămas poate fi suplimentat și cu picături, din care o picătură conține 35 mg de colină, astfel încât 3 picături sunt echivalente cu 1 gălbenuș de ou.

  1. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Choline-HealthProfessional/ 

  2. Jiang X, Yan J, West AA, Perry CA, Malysheva OV, Devapatla S, Pressman E, Vermeylen F, Caudill MA. Maternal choline intake alters the epigenetic state of fetal cortisol-regulating genes in humans. FASEB J. 2012 Aug;26(8):3563-74. doi: 10.1096/fj.12-207894. Epub 2012 May 1. PMID: 22549509. 

  3. Zeisel SH. Choline: critical role during fetal development and dietary requirements in adults. Annu Rev Nutr. 2006;26:229-50. doi: 10.1146/annurev.nutr.26.061505.111156. PMID: 16848706; PMCID: PMC2441939. 

  4. Choline in the diets of the US population: NHANES, 2003–2004 Helen H Jensen,S Patricia Batres-Marquez,Alicia Carriquiry,Kevin L Schalinske First published: 01 April 2007 https://doi.org/10.1096/fasebj.21.6.LB46-c 

  5. Mehedint MG, Zeisel SH. Choline's role in maintaining liver function: new evidence for epigenetic mechanisms. Curr Opin Clin Nutr Metab Care. 2013;16(3):339-345. doi:10.1097/MCO.0b013e3283600d46 

  6. Poly C, Massaro JM, Seshadri S, et al. The relation of dietary choline to cognitive performance and white-matter hyperintensity in the Framingham Offspring Cohort. Am J Clin Nutr. 2011;94(6):1584-1591. doi:10.3945/ajcn.110.008938 

  7. Fischer LM, daCosta KA, Kwock L, Stewart PW, Lu TS, Stabler SP, Allen RH, Zeisel SH. Sex and menopausal status influence human dietary requirements for the nutrient choline. Am J Clin Nutr. 2007 May;85(5):1275-85. doi: 10.1093/ajcn/85.5.1275. PMID: 17490963; PMCID: PMC2435503. 

  8. Ueland PM. Choline and betaine in health and disease. J Inherit Metab Dis. 2011 Feb;34(1):3-15. doi: 10.1007/s10545-010-9088-4. Epub 2010 May 6. PMID: 20446114. 

  9. Zhang Z, Gu X, Fang X, Tang Z, Guan S, Liu H, Wu X, Wang C, Zhao Y. Homocysteine and the Risk of Cardiovascular Events and All-Cause Death in Elderly Population: A Community-Based Prospective Cohort Study. Ther Clin Risk Manag. 2020;16:471-481
    https://doi.org/10.2147/TCRM.S239496 

  10. Chiuve SE, Giovannucci EL, Hankinson SE, Zeisel SH, Dougherty LW, Willett WC, Rimm EB. The association between betaine and choline intakes and the plasma concentrations of homocysteine in women. Am J Clin Nutr. 2007 Oct;86(4):1073-81. doi: 10.1093/ajcn/86.4.1073. PMID: 17921386; PMCID: PMC2430894. 

  11. Olthof MR, Brink EJ, Katan MB, Verhoef P. Choline supplemented as phosphatidylcholine decreases fasting and postmethionine-loading plasma homocysteine concentrations in healthy men. Am J Clin Nutr. 2005 Jul;82(1):111-7. doi: 10.1093/ajcn.82.1.111. PMID: 16002808. 

  12. Alfthan G, Tapani K, Nissinen K, Saarela J, Aro A. The effect of low doses of betaine on plasma homocysteine in healthy volunteers. Br J Nutr. 2004 Oct;92(4):665-9. doi: 10.1079/bjn20041253. PMID: 15522136. 

  13. Filipčev B, Kojić J, Krulj J, Bodroža-Solarov M, Ilić N. Betaine in Cereal Grains and Grain-Based Products. Foods. 2018;7(4):49. Published 2018 Mar 29. doi:10.3390/foods7040049 

  14. Steven H. Zeisel, Mei-Heng Mar, Juliette C. Howe, Joanne M. Holden, Concentrations of Choline-Containing Compounds and Betaine in Common Foods, The Journal of Nutrition, Volume 133, Issue 5, May 2003, Pages 1302–1307, https://doi.org/10.1093/jn/133.5.1302 

Articole conexe: