Biotina era denumită în trecut vitamina B7 sau vitamina H, dar în prezent se numește doar biotină. Ca și celelalte vitamine B, aceasta joacă un rol important în producția de energie și în metabolism. (1) Deși se crede pe scară largă că îmbunătățește pielea, unghiile și părul, în prezent există puține dovezi care să susțină acest lucru. Deficiențele de biotină pot provoca, într-adevăr, subțierea părului și probleme ale pielii, dar, din fericire, acestea sunt foarte rare, deoarece o dietă variată oferă, de obicei, o cantitate suficientă de biotină pentru a preveni deficiențele grave. (2)

Suplimentarea în doze mari a fost, de asemenea, investigată în cazul problemelor de glicemie și insulină, unde s-a dovedit a fi eficientă la om în combinație cu cromul. (5, 6) A fost testată și în alte boli, cum ar fi scleroza multiplă, dar nu s-au obținut rezultate remarcabile pe acest front. Biotina este extrem de sigură, astfel încât dozele mari (200 mg/ zi, de 10000 de ori aportul necesar) nu provoacă simptome de supradozaj.

Care este cantitatea de biotină de care avem nevoie?

Aportul zilnic de biotină a fost stabilit la numai 30 de micrograme, iar pentru copii, ca și în cazul altor vitamine, la o fracțiune din această cantitate, raportat la greutatea corporală. (2) Din fericire, majoritatea persoanelor care au o alimentație echilibrată și mixtă consumă mai multă biotină decât atât, astfel că deficiențele sunt foarte rare și limitate în principal la cazuri speciale. În astfel de cazuri, problemele apar mai ales la absorbția și utilizarea biotinei. (3)
Albușul de ou conține o substanță numită avidină, care inhibă absorbția biotinei, dar, din fericire, aceasta se descompune atunci când este expusă la căldură, astfel încât, atunci când ouăle sunt încălzite, nu ar trebui să cauzeze probleme. (1) Cantități mici de biotină sunt sintetizate de flora noastră intestinală, dar și bacteriile au nevoie de ea, astfel încât o deficiență va avea un efect negativ asupra florei noastre intestinale. (7)

Sursele biotinei

Biotina se găsește în multe alimente, cele mai bune surse alimentare sunt ficatul și alte produse de origine animală, dar cartofii dulci și migdalele sunt, de asemenea, surse vegetale bune. (2)
10 dag de ficat asigură aportul zilnic total, în timp ce 20 dag din alte tipuri de carne, pește și ouă, combinate cu cartofi, sunt necesare. Într-o dietă echilibrată, mixtă, este, prin urmare, puțin probabil ca biotina să fie deficitară, deși există unii factori care pot interfera cu absorbția sa și, în astfel de cazuri, poate fi necesară suplimentarea.
Biotina poate fi găsită și în suplimentele alimentare, astfel încât majoritatea multivitaminelor și a preparatelor din complexul B conțin și biotină sub formă de d-biotină, care este bine absorbită și bine utilizată. Ca și în cazul altor vitamine B, biotina poate fi absorbită prin difuzie pasivă la concentrații ridicate, ceea ce este o veste bună, deoarece suplimentarea poate ajuta la corectarea unor probleme rare care pot duce la deficiență de biotină.

Când ar putea fi necesar un aport mai mare de biotină?

Există câteva cazuri în care poate fi necesară suplimentarea cu niveluri mai ridicate de biotină.
Consumul excesiv de alcool poate fi, de asemenea, problematic în această privință: alcoolul inhibă funcția multor vitamine B, reducând absorbția biotinei prin peretele intestinal, printre altele, alături de multe boli digestive. Soluția poate fi suplimentarea cu doze mai mari.
La unele persoane, o tulburare genetică face ca enzima biotinidază să nu funcționeze corect, astfel încât organismul nu poate refolosi biotina, care este mai puțin absorbită. În astfel de cazuri, dozele mari de suplimentarea cu biotină trebuie începute în copilărie pentru a rezolva problema.

Care sunt beneficiile suplimentării cu biotină?

Un aport mai mare de biotină poate avea beneficii: aceasta se găsește, de asemenea, în multe suplimente și alte produse datorită presupuselor ei efecte benefice asupra pielii, unghiilor și părului.
Studiile efectuate pe modele animale sugerează că biotina este benefică pentru sensibilitatea la insulină și glicemia, deoarece o enzimă-cheie, glucokinaza, nu funcționează corect în absența acesteia. (4) Studiile la om au investigat asocierea biotinei cu cromul: în cadrul mai multor studii, suplimentarea concomitentă a 2 mg de biotină cu crom pe zi a îmbunătățit semnificativ nivelul glicemiei și sensibilitatea la insulină la diabeticii de tip 2. (5,6) Atât creșterile glicemiei pe nemâncate, cât și cele induse de alimente au fost reduse semnificativ, la fel ca și HbA1C și trigliceridele, care sunt, de asemenea, indicatori importanți ai problemelor de glicemie. În consecință, s-a demonstrat, de asemenea, că această combinație a reușit să reducă cu succes riscul cardiovascular în alte studii. (8,9)