Messer Máté

Messer Máté

Editor sef

Siliciul este al doilea cel mai abundent mineral de pe Pământ după oxigen și se găsește în majoritatea alimentelor și chiar în apa potabilă. Este necesar pentru sănătatea oaselor datorită rolului său în sinteza colagenului, dar poate îmbunătăți, de asemenea, sănătatea pielii și a părului. (1,2) Deși există forme de siliciu care pot fi dăunătoare dacă sunt inhalate, siliciul din alimente și suplimente nu ar trebui să reprezinte o problemă în cantitățile zilnice pe care le consumă oamenii. (3,4)

Care este cantitatea de siliciu de care avem nevoie?

Efectele siliciului asupra sănătății nu sunt încă pe deplin înțelese, astfel încât nu există în prezent o definiție oficială a aportului zilnic necesar. Studiile efectuate până în prezent sugerează că intervalul sănătos este destul de larg, deoarece excesul este ușor de eliminat atunci când rinichii funcționează corect. De exemplu, s-a constatat că siliciul utilizat ca aditiv este sigur până la 1500 mg pe zi, ceea ce reprezintă de câteva ori aportul normal. (4) 
Aportul mediu de siliciu este cuprins între 20-50 mg pe zi în țările occidentale și până la 200 mg pe zi în zonele cu o alimentație predominant vegetală. (5,6) Pentru beneficiile sale pentru sănătate, se recomandă consumul a cel puțin 25 mg pe zi. (1)

Diferite tipuri de siliciu

Plantele au nevoie de cantități mari de siliciu pentru a crește, ceea ce face ca alimentele vegetale, inclusiv cerealele, să fie cele mai bune surse de siliciu. Dintre alimentele de origine animală, însă, doar crustaceele conțin cantități semnificative. (5)
Formele dizolvate se găsesc, de asemenea, în apa potabilă și, în cantități mai mari, în bere, în măsura în care, în unele țări, aceasta din urmă reprezintă cea mai mare parte a aportului zilnic de siliciu al adulților. (5)
Dioxidul de siliciu este un aditiv popular care se găsește în multe alimente și medicamente, dar este aceeași formă care se găsește în alimentele naturale - toate acestea s-au dovedit a fi sigure în studiile efectuate până în prezent.
De asemenea, siliciul în diversele sale forme, cum ar fi siliciul din bambus sau din coada-calului, se găsește în mod obișnuit în multivitamine și în alte suplimente alimentare, datorită efectelor sale benefice asupra pielii, părului și scheletului.

Efectele siliciului asupra pielii și părului

Siliciul este necesar pentru sinteza colagenului și, prin urmare, pentru menținerea sănătății pielii și a părului. În consecință, deficiența sa poate juca un rol în subțierea părului și în apariția ridurilor pielii.
Suplimentarea sa a fost testată în mai multe studii pentru a se vedea dacă poate îmbunătăți starea pielii și a părului. Într-un studiu aleatoriu din 2007, o formă bine absorbită de 10 mg de siliciu pe zi a reușit să încetinească cu succes subțierea părului și ruperea acestuia la participanții predispuși la acest fapt. (7)
Un studiu randomizat din 2005 a testat, de asemenea, suplimentarea cu 10 mg de siliciu pe zi, observând efectele sale asupra stării părului și, în special, asupra pielii. Suplimentarea cu siliciu a fost eficientă în îmbunătățirea stării pielii conform parametrilor testați și a avut un efect pozitiv atât asupra părului, cât și asupra unghiilor participanților.

Efectele siliciului asupra scheletului

În urmă cu zeci de ani s-a observat că deficiența de siliciu a dus la diverse anomalii la nivelul scheletului animalelor și a încetinit semnificativ creșterea acestora. Cu toate acestea, s-a demonstrat că suplimentarea cu siliciu elimină aceste probleme și crește densitatea osoasă la animale. (1)
Studiile au arătat că persoanele cu cel mai mare aport de siliciu au oase mult mai puternice decât cele care consumă puțin din acesta. (9)
S-au obținut și alte rezultate promițătoare privind suplimentarea cu siliciu. Într-un studiu randomizat, aceasta a sporit nivelurile unui tip special de colagen responsabil pentru formarea de os nou, ceea ce poate reduce riscul de fracturi osoase. În alte studii, acesta a reușit, de asemenea, să crească cu succes densitatea osoasă. (10, 11)
Cercetătorii sugerează că, pentru a obține efectul dorit, ar trebui să se urmărească un aport zilnic minim de 25 mg de siliciu sau cel puțin 5-10 mg în forme mai ușor de absorbit, atunci când este consumat sub formă de supliment.

Știați că?

Anumite forme de siliciu pot fi deosebit de periculoase dacă sunt inhalate. Cel mai nociv este azbestul, acum interzis, care a fost folosit pe scară largă pentru proprietățile sale benefice, dar s-a constatat că, în timp, particulele sale fine se pot desprinde și pot provoca leziuni pulmonare foarte grave. Praful de siliciu, care se găsește în multe materiale utilizate în industria construcțiilor, este, de asemenea, un puternic agent inflamator atunci când este inhalat și este important să ne ferim de el. (3) Aditivii care conțin nanoparticule de siliciu au fost, de asemenea, suspectați de a avea efecte adverse asupra sănătății. În prezent, acestea sunt în curs de investigare, dar până în prezent nu s-a demonstrat că sunt într-adevăr nocive în cantități medii. (4,12)

  1. Rondanelli M, Faliva MA, Peroni G, Gasparri C, Perna S, Riva A, Petrangolini G, Tartara A. Silicon: A neglected micronutrient essential for bone health. Exp Biol Med (Maywood). 2021 Jul;246(13):1500-1511. doi: 10.1177/1535370221997072. Epub 2021 Mar 9. PMID: 33715532; PMCID: PMC8283247. 

  2. Araújo LA, Addor F, Campos PM. Use of silicon for skin and hair care: an approach of chemical forms available and efficacy. An Bras Dermatol. 2016;91(3):331-335. doi:10.1590/abd1806-4841.20163986 

  3. Merget R, Bauer T, Küpper HU, Philippou S, Bauer HD, Breitstadt R, Bruening T. Health hazards due to the inhalation of amorphous silica. Arch Toxicol. 2002 Jan;75(11-12):625-34. doi: 10.1007/s002040100266. PMID: 11876495. 

  4. Scientific Opinion of the Panel on Food Additives and Nutrient Sources added to Food on calcium silicate, silicon dioxide and silicic acid gel added for nutritional purposes to food supplements following a request from the European Commission. The EFSA Journal (2009) 1132, 1–24. 

  5. Pennington JA. Silicon in foods and diets. Food Addit Contam. 1991 Jan-Feb;8(1):97-118. doi: 10.1080/02652039109373959. PMID: 2015936. 

  6. Chen F, Cole P, Wen L, Mi Z, Trapido EJ. Estimates of trace element intakes in Chinese farmers. J Nutr. 1994 Feb;124(2):196-201. doi: 10.1093/jn/124.2.196. PMID: 8308568. 

  7. Wickett RR, Kossmann E, Barel A, Demeester N, Clarys P, Vanden Berghe D, Calomme M. Effect of oral intake of choline-stabilized orthosilicic acid on hair tensile strength and morphology in women with fine hair. Arch Dermatol Res. 2007 Dec;299(10):499-505. doi: 10.1007/s00403-007-0796-z. Epub 2007 Oct 25. PMID: 17960402. 

  8. Barel A, Calomme M, Timchenko A, De Paepe K, Demeester N, Rogiers V, Clarys P, Vanden Berghe D. Effect of oral intake of choline-stabilized orthosilicic acid on skin, nails and hair in women with photodamaged skin. Arch Dermatol Res. 2005 Oct;297(4):147-53. doi: 10.1007/s00403-005-0584-6. Epub 2005 Oct 26. Erratum in: Arch Dermatol Res. 2006 Apr;297(10):481. Dosage error in article text. Erratum in: Arch Dermatol Res. 2006 Feb;297(8):381. Paepe, K De [corrected to De Paepe, K]. PMID: 16205932. 

  9. Jugdaohsingh R, Tucker KL, Qiao N, Cupples LA, Kiel DP, Powell JJ. Dietary silicon intake is positively associated with bone mineral density in men and premenopausal women of the Framingham Offspring cohort. J Bone Miner Res. 2004 Feb;19(2):297-307. doi: 10.1359/JBMR.0301225. Epub 2003 Dec 16. PMID: 14969400. 

  10. Spector TD, Calomme MR, Anderson SH, Clement G, Bevan L, Demeester N, Swaminathan R, Jugdaohsingh R, Berghe DA, Powell JJ. Choline-stabilized orthosilicic acid supplementation as an adjunct to calcium/vitamin D3 stimulates markers of bone formation in osteopenic females: a randomized, placebo-controlled trial. BMC Musculoskelet Disord. 2008 Jun 11;9:85. doi: 10.1186/1471-2474-9-85. PMID: 18547426; PMCID: PMC2442067. 

  11. Eisinger J, Clairet D. Effects of silicon, fluoride, etidronate and magnesium on bone mineral density: a retrospective study. Magnes Res. 1993 Sep;6(3):247-9. PMID: 8292498. 

  12. Murugadoss S, Lison D, Godderis L, et al. Toxicology of silica nanoparticles: an update. Arch Toxicol. 2017;91(9):2967-3010. doi:10.1007/s00204-017-1993-y